Viata Noua

Seara de Craciun-2011.12.24

barariubeniamin — Sat, 04 Feb 2012 00:27:10 +0000

Part I

Part II

Part III

Studiu biblic pe grupe…

barariubeniamin — Fri, 03 Feb 2012 22:21:34 +0000

“Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune.”…

Persoane de contact pentru detalii:

Gabriela Vadan: Marti 18:00

email: gabrielasgv@gmail.com

Tel. 0749277138

Cata Bakai: Marti 18:00

email: catabakai@gmail.com

Tel. 0745576193

Risti Berca: Miercuri 18:00

email ristiberca@gmail.com

Tel. 0740302212

Ghita Galea: Joi 18:00

email gagrom@gmail.com

Tel 0741018528

Gabriel Stranici: Joi 18:00

emai gabriel.stranici@gmail.com

Tel. 0740655866

Studiu biblic pe grupe…

barariubeniamin — Fri, 03 Feb 2012 22:11:17 +0000

Din dorinta de a ne apropia mai mult de Dumnezeu si unii de altii, ne intalnim saptamanal pentru rugaciune, studierea Scripturii si discutii libere. Oricine doreste sa ni se alature in aceasta calatorie este mai mult decat bine venit!

Gabriela Vadan: Marti 18:00

email: gabrielasgv@gmail.com

Tel. 0749277138

Cata Bakai: Marti 18:00

email: catabakai@gmail.com

Tel. 0745576193

Risti Berca: Miercuri 18:00

email ristiberca@gmail.com

Tel. 0740302212

Ghita Galea: Joi 18:00

email gagrom@gmail.com

Tel 0741018528

Gabriel Stranici: Joi 18:00

emai gabriel.stranici@gmail.com

Tel. 0740655866

Ezra – Risti Berca – 2011.12.11

barariubeniamin — Sun, 29 Jan 2012 13:07:03 +0000

Ezra – Cata Bakai – 2011.12.04

barariubeniamin — Sun, 29 Jan 2012 12:21:32 +0000

Ezra – Cornel Caba – 2011.11.27

barariubeniamin — Mon, 23 Jan 2012 22:13:42 +0000

Program video:

Petitie pentru gratiere

risti.berca — Thu, 27 Oct 2011 10:14:58 +0000

Asociația Vocea Martirilor, fondată de către Richard Wurmbrand, militează pentru apărarea drepturilor creștinilor de pretutindeni și are un renume mondial ca organizație care luptă în special pentru cei care au parte de persecuții de orice fel datorită credinței în Dumnezeu.

Zilele acestea, Vocea Martirilor ne supune atenției cazul unei femei din Pakistan, Asia Bibi, care este încarcerată în vederea executării sentinței, condamnată fiind la moarte pentru blasfemie impotriva lui Mohamed.

Soție și mamă a doi copii, Asia Bibi a comis „sacrilegiul” de a se apăra de batjocurile colegilor de muncă cu cuvintele ”… Cristosul nostru S-a jertfit pe cruce pentru păcatele noastre… Cristosul nostru este viu...”

Peste 350.000 de creștini din întreaga lume au semnat deja o petiție pentru retragerea acuzației, anularea sentinței și eliberarea imediată a Asiei Bibi.

Vă invităm să vă rugați pentru această situație dar mai ales să semnați ACUM această petiție: http://www.callformercy.com/

Pentru adolescenti, pentru parinti…

risti.berca — Fri, 02 Sep 2011 12:36:33 +0000

Un material foarte clar, bine structurat, util si parintilor care au (vor avea in curand) de dat niste explicatii

http://www.youtube.com/watch?v=Lo6M4NddxeI

Dușmanii închinării

risti.berca — Wed, 24 Aug 2011 06:41:57 +0000

autor: Petru Lascau

sursa: http://lascaupetru.wordpress.com/

Dușmanii închinării

Lauda și închinarea ar trebui să fie elementul cel mai important al slujbei divine. A.W. Tozer în cartea sa: Worship - The Missing Jewel of The Church, spunea că acest giuvaer regal, care este închinarea în duh și adevăr, ne-a fost furat. În multe locuri lauda și închinarea au ajuns cenușăresele bisericii, ele devenind mai mult fondul sonor pentru colecte sau evacuarea bisericii (Știți bine ce spun? Nu-i așa? „În timp ce fanfara cântă…”)

Asistăm mereu la o piraterie a laudei și închinării în bisericile noastre. Și nu e de mirare. Lucifer, fostul lider al laudei și închinării cerești este dușmanul înverșunat al închinării Bisericii înaintea Dumnezeului adevărat. Dacă activitatea sa n-o sesizăm imediat este că ne atrage atenția acțiunea colaboratorilor săi, dușmanii laudei și închininării din Biserică. Dar să discutăm acum câteva atitudini și strategii ale lor:

„Atitudinea MICAL” (1 Cronici 13-15). Această atitudine o dezvoltă acei creștini care își simt sentimentul demnității amenințat, oamenii care sunt mai mult interesați de ce-o să zică lumea de ei (roabele de care se temea Mical), decât ce o să zică Dumnezeu. Aceștia dezvoltă o întreagă filozofie care demontează orice entuziasm, creativitate și spontaneitate în închinare.

Apoi există fariseii care mereu se supără, ba că ucenicii sunt prea gălăgioși în osanalele lor, ba copiii sunt prea entuziaști în laudele lor. Cine Îl urăște pe Christos urăște și laudele aduse Lui. Religia fără Christos urăște lauda și închinarea.

Vine rândul apoi la păcatele ascunse, nemărturisite, care împiedică adevărata închinare înaintea unui Dumnezeu de trei ori sfânt. La intrarea în Cortul întâlnirii, preoții trebuiau să se spele înainte de slujbă. Este nevoie de spălare înaintea laudei. Psalmistul spunea: „Și tot ce este în mine să binecuvinteze Numele Lui cel sfânt” (Ps. 103:1). Dacă în tine este păcat ascuns Numele Domnului nu poate fi binecuvântat.

Alt dușman al închinării este ignoranța. Lipsa de cunoaștere a Scripturii, a lui Dumnezeu, ne împiedică să ne închinăm cu adevărat. Dacă nu-L cunoaștem pe Domnul în măreția Sa nu ne vom închina cu adevărat.

Un alt dușman este tradiția. Avem tradiții bune care s-au dovedit că lucrează, sunt credibile, dau rezultate, dar avem și tradiții culturale și nu scripturale care ne împiedică lauda și închinarea. Una din aceste tradiții este modelul preluat și „îmbunătățit” de la bisericile istorice care au „împrumutat” și ele la rândul lor, modelul Templului din Vechiul Testament, model dominat de conceptul: „vino și vezi”.

Avram și Isac urcau pe muntele Moria. Mergeau să se închine Domnului. Jos, la poalele muntelui au rămas robii și măgarii. Robii și măgarii nu se închină niciodată.

De ce duh suntem călăuziți?

risti.berca — Thu, 11 Aug 2011 10:28:07 +0000

autor: Petru Lascau

sursa: http://lascaupetru.wordpress.com/

Cei mai mulți oameni se călăuzesc în viața de toate zilele după sentimentele lor. Aleg ceea ce le place și resping ce nu le place. Nu întotdeauna avem luxul să alegem doar ceea ce ne place. De multe ori facem ceea ce nu ne place. De silă și cu silă. Oricât am dori „să spiritualizăm” sentimentele noastre, ele nu sunt decât expresia cărnii sau firii pământești. Din nefericire sunt unii care cred că ceea ce le place lor, place și Domnului și ceea ce nu le place lor nici Domnului nu-i este pe plac. De aceea ei sunt atât de siguri că gusturile lor sunt una cu cele ale Domnului, că afurisesc și aruncă la lada cu gunoi tot ce nu le este lor pe plac.

În al doilea rând sunt oameni care se conduc în viață după rațiune. Caută ce este avantajos pentru ei și logic. În ultimă instanță rațiunea lor îmbracă cifre economice. Ei fac sau nu fac anumite lucruri pentru că ele sunt sau nu avantajoase pentru ei. Ei nu se lasă păcăliți de sentimente, ci ascultă de rațiune, de concluzia izvorâtă din datele date la râjnița minții.

Sunt apoi oameni care sunt călăuziți în viață de voința lor. Fac doar ceea ce vor ei. Orice decizie dacă este conformă cu voința mea, este bună. Altfel eu sunt pentru-contra. Cum vreau eu sau deloc! (My way or the highway!)

Analizând și sumar viața Domnului Isus nu găsim nicăieri că El S-ar călăuzit nici după sentimentele Sale, nici după rațiunea Sa, nici după voința Sa. Mereu amintește că El nu face decât ceea ce vede pe Tatăl făcând, că El nu spune nimic de la El ci numai ceea ce Tatăl îi spune să afirme. Se roagă: „Nu cum voiesc Eu…” cu cum voiește Tatăl. El n-a venit să facă voia Sa ci pe cea a Tatălui.

Toate aceste afirmații ale Mântuitorului spun că El s-a călăuzit după Tatăl, a ascultat călăuzirea Lui și a Duhului Sfânt. În ascultare de Dumnezeu, Isus Și-a supus sentimentele, rațiunea și voința Lui de om.

Modelul Lui ar trebui să inspire pe orice creștin. Nu sentimentele, rațiunea sau voința noastră ar trebui să ne dicteze modul de comportament și procesele decizionale, ci călăuzirea Duhului Sfânt. Cine este călăuzit de Duhul Sfânt este fiul lui Dumnezeu.

Doamne, ce relații frățești ar putea înflori într-o comunitate unde nu sentimentele (ce-mi place și ce nu-mi place), nu rațiunea umană (ceea ce este avantajos pentru mine) și nici voința (cum vreau eu) ar prima, ci călăuzirea Duhului Sfânt!

Ar trebui să ne întrebăm foarte serios, înainte de a face orice lucru: De ce duh suntem călăuziți? De al nostru sau de al Domnului?