Cristi G:

Alin M:

Cornel C:

Imagini din Mozambique.

“Daca traiesti pentru lumea ce va sa vie, o primesti pe aceasta in schimb; dar daca traiesti numai pentru aceasta lume le pierzi pe amandoua.” C. S. Lewis

Dragi prieteni
Foarte des avem ganduri gresite cu privire la cum Dumnezeu ne priveste pe fiecare in parte. Incercam ca si crestini sa-L multumim pe Dumnezeu prin lucrurile pe care le facem. Si nu este rau, atata timp cat daruim din dragoste, cu toata inima si nu fortat. Daca facem pentru a ne linisti noua constiinta sau pentru a ne simti noi bine cu gandul ca am “mai adaugat o bulina rosie” in ochii Lui, ne inselam. De multe ori suntem suparati ca lucrul care il facem din punct de vedere spiritual nu e prea cunoscut si apreciat si atunci tragem concluzia gresita ca nu prea are valoare (pentru ca asa ne invata lumea). Adevarul e ca Dumnezeu asteapta sa traim in harul Lui si in libertatea care ne-o ofera El. Daca cei nemantuiti se uita la noi si vad doar forme si reguli cu siguranta vor spune ca nu vor inca o povara in viata lor (prin venirea in bisericile noastre). Daca ar vedea mai intai dragoste neprefacuta si fapte facute nu din obligatie ci fapte care “curg” din inima noastra, atunci l-ar vedea cu adevarat pe Dumnezeu si am vedea Trezirea Spirituala dupa care toti tanjim.
De fiecare data cand citesc Matei 9:13 in care Isus le spune ucenicilor si fariseilor Mila voiesc iara nu jertfa raman “hranit” bine de tot pentru cateva zile. De multe ori religiozitatea si cultura in care traim sau in care ne-am nascut ne tine pe loc si asa multi oameni pierd din aceasta cauza. Ma gandesc cati oameni pierd adevarata invatatura a lui Isus (care statea la masa cu pacatosii) doar pentru ca noi ne facem gardulete “sfinte”. Si cand construim gardulete in viata incepem sa vedem tot mai greu adevarata chemare a lui Dumnezeu, de a trai cuvantul Lui in dragoste pentru ceilalti si pentru El. Apoi in Matei 19:14 ne spune Isus ca imparatia cerurilor este pentru oamenii care sunt ca si niste copilasi. Copii sunt tot timpul plini de viata, gata sa se bucure, gata sa profite la maxim de tot ce a pus Dumnezeu in jurul lor. Cred ca la fel ar trebui sa fim si noi si sa nu mai traim in cutiutele noastre “sfinte”.
De ce va scriu asta: ganditi-va la oameni de aici din Africa care la fiecare ocazie pe care o au imediat sar de bucruie, canta si danseaza (la propriu danseaza) in fata lui Dumnezeu. Primul gand e: asta e din cauza culturii lor. Dar nu, nu e din cauza culturii. Au si ei biserici in care religiozitatea a prins radacini adanci si in care nu au voie nici macar sa zambeasca. Dar persoanele despre care vreau sa va scriu eu au o bucurie reala si sanatoasa. Bucurie care vine din faptul ca au o speranta pentru viata lor si ca stiu ca viata de aici e nimica comparabil cu vesnicia ce ii asteapta. Se bucura ca niste copii pentru fiecare binecuvantare care o vad in viata lor sau in viata altora. Stiu sa se bucure si daca au un pumn mai mult de mamaliga pe ziua care tocmai a trecut. Si bucuria lor e ca a unor copii care primesc o jucarie mult asteptata. Se duc si spun motivul lor de bucurie si de multumire la toti si se bucura impreuna. Nu le pasa ca maine nu stiu exact ce o sa manace ci AZI ei il lauda pe Domnul. Nu se gandesc ca parul nu le sta tocmai bine, sau ca hainele sunt vechi, nu au ingrijorari de genul masina imi face probleme. Vin pe jos km buni doar ca sa se intalneasca cu fratele sau sora de la biserica si sa se bucure impreuna de bunatatea Domnului. Pentru noi ca si familie cu siguranta timpul petrecut aici lasa urme foarte bune in viata noastra. Vedem cum ne schimbam perspectiva asupra vietii. Rugaciunea spre exemplu sa schimbat radical in familia noastra. Daca acum cativa ani ne rugam pentru tot felul de nimicuri, acuma incepem rugaciunea prin ai multumi Domnului pentru fiecare paine sau pahar de apa care le avem pe masa. O faceam si inainte, dar acuma fiecare rugaciune incepe cu multumiri de genul asta. Credem si vedem ca suntem o binecuvantare pentru cei de aici, dar intelegem tot mai mult ca si ei la randul lor sunt o binecuvantare pentru noi.
Iulie a fost prima luna in care am reusit sa ne folosim de clinica mobila. Am iesit intr-o zona numita Nhamacaringa, la 1 ora de mers cu masina de zona in care locuim. Am mers acolo impreuna cu o echipa de 4 romani care ne-au vizitat pentru 2 saptamani. Am stat 3 zile din care 2 am reusit sa lucram la capacitate maxima. In 2 zile pline de lucru am avut la clinica 55 de oameni care au cerut si au primit ajutorul nostru din punct de vedere medical. Am reusit sa le facem peste 65 de tratamente in 2 zile. Pe langa asta am avut cu noi o echipa de inca 6 oameni care se asigurau ca cei care stau si asteapta afara aud Cuvantul si ca se roaga cel putin odata cu ei. La un moment dat eram in total 12 oameni care participau la tot ce inseamna lucrarea de evanghelizare prin stomatologie. Aceasta e o bucurie pentru noi, mai ales ca la un moment dat nu mai speram sa avem vreodata aprobarea sa iesim cu clinca mobila. Ii multumim Domnului ca ne-a ajutat sa vedem acest vis realizat. In timpul zilei ceilalti misionari din echipa s-au ocupat sa faca program cu copii care au venit. Dupa fiecare 5-6 pacienti ieseam cateva minute doar ca sa vad cum se bucura copii ca fac ceva deosebit de programul lor zilnic.
Apoi am vizitat o zona foarte departata de orice civilizatie (Tarakita si Nhansonswe). Sunt cateva familii acolo (cu zeci de membrii fiecare…) care au nevoie disperata de Isus. Tot felul de credinte
ciudate si obiceiuri culturale nesanatoase ii tin incatusati pe oamenii din acele zone. Am stat de vorba la un moment dat cu un localnic si ne spunea ca nu a auzit niciodata de Isus si ca nu stie cine este acest Isus. Avea 5 sotii, copii nici nu mai vorbim. Practic la fiecare 2 ani de zile isi lua inca o sotie in plus. Poate multi dintre voi credeti ca ce necaz pentru prima sotie ca mai aduce pe una in familie. Surpriza este ca in majoritatea cazurilor prima sotie il pune pe barbat sa ia si pe altele pentru ca sa fie ajutor pentru ea cu munca la camp si purtatul de apa. Seara in zonele in care am fost s-a proiectat filmul Isus, o bucurie tot timpul. Proiectarea filmului e ca un magnet pentru toti oamenii. Majoritatea nu s-au vazut niciodata macar pe ei intr-o oglinda sau fotografie, ce sa le mai spui ca e un film cu ce a facut Domnul Isus acuma 2000 ani. Vin de curiozitate ca sa vada ce e acela un film si sa vada ce a facut acest Isus. La clinica fixa am avut mai putini pacienti si destul de putin timp sa ma ocup de ei, primele 2 saptamani fiindu-ne ocupate cu o conferinta organizata de Afrika wa Yesu (dar toti care au venit au primt totusi ajutorul nostru).
Vrem ca si familie sa multumim echipei de romani care a fost aici in Iulie. Poate nu isi dau seama dar a fost asa o mare bucurie sa avem prieteni care ne viziteaza si oameni cu care sa vorbim diferite lucruri. Ati fost si sunteti o bucurie pentru noi. Multumim de toate incurajarile care le-am primit prin voi.
In luna august avem planificate 2 iesiri cu clinica mobila (12 zile in total), ne bucuram ca putem sa ajutam atatia oameni. As vreau si eu de multe ori sa stau sa mai vorbesc cu oamenii dar e aproape imposibil din cauza numarului crescut de persoane care ne cer ajutorul din punct de vedere medical. Stim ca evanghelistii care sunt cu noi isi fac bine treaba, dar cateodata am vrea sa putem sa vedem si altceva decat peretii cabinetului.
Vreau sa va cer sa va rugati serios pentru iesirile noastre cu clinica mobila. Sa reusim sa avem grija cand suntem plecati de acasa si de David si de sanatatea noastra. Ritmul de lucru e foarte crescut cand suntem plecati si in acealasi timp vrem sa lucram cu placere in ciuda celorlalte piedici . De asemenea avem nevoie de rugaciune si de sprijin si privitor la partea financiara. Nu stam tocmai stralucit in perioada aceasta dar ii multumim Domnului ca nu ne-a lipsit din acest punct de vedere nimica de cand am inceput misiunea.
Multumim pentru tot sprijinul.
Fam Osan.

“Daca traiesti pentru lumea ce va sa vie, o primesti pe aceasta in schimb; dar daca traiesti numai pentru aceasta lume le pierzi pe amandoua.” C. S. Lewis

Dragi prieteni, Vreau din nou sa va multumesc pentru toate incurajarile care le primim de la voi. Pentru noi asta e cel mai important, sa vedem ca sunt oameni care simt cu noi si care se roaga pentru lucrarea de aici.
Suntem tot mai constienti zi de zi ca tot ce se intampla este sub binecuvantarea Domnului nostru. Suntem tot mai multumitori si pentru perioada in care am avut voie sa lucram doar in perimetrul bazei de misiune. Stim ca asta a fost voia Lui pentru a ne pregati pentru ce urmeaza. Dar suntem foarte fericiti sa nu mai fie nevoie sa refuzam pe nimeni. Era asa de dureros si de frustrant sa vezi oameni care vin si iti cer ajutorul si noi nu-i puteam ajuta din cauza unor nenorocite de acte.
Am inceput lucrul normal la clinica si oamenii au inceput sa vina incet incet. Pentru ca e inceput de iarna e destul de frig si umed si nu se inghesuie foarte multi. Sunt zile in care vin 1-2 oameni, sunt zile in care vin si cate 6-7 (am avut zi si cu 17). Desi am fost obisnuiti cu un ritm mai crescut de pacienti, incercam sa ne obisnuim la ceea ce inseamna a lucra la un nivel normal pentru un medic. Cand aveam multi pacienti inainte (pacienti pe care imi era permis sa lucrez), aveam si cate 11-12 pe zi. Ritm care il poti tine doar cateva zile, dupa care personal simt ca nu mai rezist. Acum vin in medie 4 pe zi ceea ce mi se pare destul de normal. Fiecaruia dintre ei incerc sa le fac cat mai multe tratamente posibile, pentru ca stiu ca dupa ce “scapa” de ce le e mai urgent lor (durere) nu se mai intorc. Asta indiferent daca le spun ca mai au 3-4 dinti care pot sa ii tratez si sa nu ii piarda in urmatorii ani… nu mai apar pe la clinica.
Ne-am rugat mult ca atunci cand incepem sa lucram sa avem si un asistent bun si un om care sa vorbeasca cu cei care asteapta afara. Am fost binecuvantati cu 2 oameni foarte buni. Asistentul meu stie si engleza (atit cat sa ma inteleaga) si portugheza si sena (dialectul local). Asa ca nu mai avem probleme in a comunica cu cei care vin la cabinet. Cel care sta afara, are o inima potrivita pentru ce face, stie foarte bine cum sa vorbeasca cu oameni care stau si asteapta. Am stat de multe ori sa il ascult ce vorbeste cu ei si mi se parea extraordinar sa aud oameni care acceptau dupa o convorbire de cateva zeci de minute cu el sa vina la intalnirile de la biserica. Deja avem primele semnale din bisericile locale de oameni care au venit la noi sa ne ceara ajutorul (medical) si apoi dupa discutiile care le-au avut cei care stau cu noi, au hotarat sa isi shimbe viata si sa mearga la bisericile din zona. Asta ne-a facut sa avem lacrimi in ochi, eram super fericiti sa vedem si primele rezultate (mai vizibile) din punct de vedere spiritual.
Clinica mobila inca nu o putem folosi, toate la momentul potrivit… Cu toate astea am vrut sa iesim cateva zile si sa ajungem noi la oameni la care le e imposibil sa ajunga la la cabinetul fix iesim cateva zile si sa ajungem noi la oameni la care le e imposibil sa ajunga la la cabinetul fix (din cauza distantei). Am fost in o zona in care se ajunge destul de greu – Nhansoswe, cu multi oameni care au nevoie de Dumnezeu, o zona foarte greu accesibila din punct de vedere spiritual. Oameni cu mintea intunecata de diavol si prinsi foarte puternic in vrajitorie, cu crestaturi pe piele (facute cu lama) si cu foarte multe “talismane” la gat. Multi dintre copii pe care i-am vazut (mai ales fetele) au pe frunte si pe fata taieturi cu lama. I-am intrebat daca a fost dureros si au zis ca da si ca multi nu vor sa isi reaminteasca de acel moment.
Am stat cu ei 3 zile in care am reusit sa ii ajutam pe 30 dintre ei cu diverse urgente specifice meseriei noastre. In prima zi au venit 17, i-am ajutat pe toti – seara nu mai imi simteam mana dreapta. Cabinet nu am avut, decat unul improvizat: in cladirea bisericii (cladire din paie), pe un scaun obisnuit si pe cateva mese mici care le-am adus de la cabinet. Sterilizam cu un aparat mic care era legat la un generator. Nu sunt conditii tocmai ideale in care se poate lucra dar e cel mai bun tratament care il pot primi oamenii din aceasta zona. Cei care asteptau afara vorbeau cu pastorul din zona sau cu alte ajutoare care le aveam cu noi. A fost cel putin o persoana care dupa o discutie mai lunga, a recunosut ca are o viata mizerabila si si-a predat viata pe loc pentru Isus. Asta a fost cea mai mare incurajare pentru noi, aveam nevoie de asa ceva din partea Domnului. Seara, echipa cu care am fost, a proiectat filmul Isus, lucru care aduna tot timpul cel putin cateva zeci de persoane curioase sa-l vada pe Isus.
Speram ca e doar inceputul iesirilor noastre, pana acum am asteptat sa vina oamenii la noi (pentru ca nu puteam altfel), acuma vom incercam sa iesim noi cat mai des. Avem nevoie de sprijin puternic in rugaciune, pentru ca sa avem libertatea sa iesim cu clinica mobila. Ni sa promis ca pana la sfarsitul lui Iunie totul va fi ok si vom putea iesi, dar in stilul specific African – nu s-a intamplat nimic. E greu sa lucrezi in conditiile in care am facut-o in Nhansoswe zilele trecute, dar pana vom avea aprobari vom continua asa pentru ca da rezultate spirituale. Am incercat chiar zilele trecute sa pun presiune din nou pe cei care trebuie sa imi dea aprobarea finala pentru clinica mobila, dar singurul lucru care il obtin sunt doar promisiuni. Dar suntem fericiti ca totusi putem iesi, chiar daca nu e foarte comod si normal sa lucrezi asa conditii.
Pe langa asta incercam sa ne ocupam de toate problemele medicale in care ne putem oferi ajutorul aici in zona. Am avut o colega misionara care a fost muscata de un paianjen. Nu a simtit in momentul in care a fost muscata, dar a simtit cateva ore dupa. Piciorul sa umflat foarte tare, avea zone de necroza, jumatate picior nu si-l mai simtea si se vedea cum infectia avanseaza de la o ora de alta. La un moment dat eram asa de panicati, realizam ca daca in cateva ore nu scade inflamatia si infectia, poate avea consecinte grave. Dupa cateva zile de tratament puternic cu antibiotice (doze imense) am reusit sa oprim infectia. Eram asa de aproape sa chemam ambulanta (avion) din Africa de Sud, dar slava Domnului ca totul s-a terminat cu bine.
Cu cateva zile in urma 2 copii si 1 adult pe care ii cunoastem au fost muscati de caini. Spitalul de aici nu are vaccin antirabic. A trebuit sa merg la 200 km de noi ca sa obtinem vaccinurile (cainele era turbat). La inceput cei de la spitalul din Beira ne-au refuzat zicand ca nu este vaccin, apoi cu metode specific mozambicane (asemanatoare cu ce aveam noi in Romania acum cativa ani) au acceptat sa ni le dea.
Cu alte cuvinte o luna destul de plina dar si cu momente in care am avut timp pentru familia noastra (in zilele cand ploua tare nu vine nimeni lacabinet).
Luna Iulie va fi ocupata cu conferinta pentru echipa de aici (inclusiv noi), iar in a doua parte a lunii abia asteptam sa ne intalnim cu 4 romani care ne vor vizita pentru aproape 2 saptamani. Impreuna vom merge pentru cateva zile in zone in care este nevoie de ajutor atit medical dar mai ales spiritual.
Va rog sa va rugati pentru:
- Sanatatea noastra, ca Domnul sa ne pazeasca de afectiuni grave
- Intelepciune in a sti cum sa ne ocupam de fiecare om
- Sa putem iesi cat mai repede cu clinica mobila
Multumim.

“Daca traiesti pentru lumea ce va sa vie, o primesti pe aceasta in schimb; dar daca traiesti numai pentru aceasta lume le pierzi pe amandoua.” C. S. Lewis

Dragi prieteni,
Vrem sa incepem prin a va multumi pentru ca ne-ati trimis mesaje de incurajare si de sustinere. Sunt foarte importante pentru noi.
Stim ca avem in fata un an care sta sub binecuvantarea lui Dumnezeu. Asa va fi, asa trebuie sa fie pentru ca suntem copii Lui si El promite ca ne va da o viata plina de victorii. Nimic din ingrijorarile care le avem zi cu zi nu ne pot desparti de dragostea Lui si de planul care il are El cu noi. Planul Lui se duce la implinire chiar daca uneori El permite incercari peste noi.
Incercarile care le traim noi ca si europeni sunt nimica pe langa suferinta pe care o traiesc majoritatea celor care locuiesc in Mozambique. Lucrurile de care ne plangem zi de zi de multe ori ne fac sa uitam cat de binecuvantati suntem si asta doar pentru ca suntem prea obisnuiti sa avem tot confortul. Suntem prea obisnuiti sa deschidem frigiderul si sa cautam ceva ce ne-ar place sa mancam, super obisnuiti sa deschidem robinetul si sa avem apa oricand avem nevoie de ea. Pentru oamenii de aici majoritatea timpului le este ocupat doar cu supravietuirea. Sa isi asigure apa si ceva de mancat zilnic. Din cauza conditiilor de aici, majoritatea sunt bolnavi, majoritatea au rani deschise pe piele care se vindeca incet si la care trag mustele, foarte multi au tot felul de dureri sau probleme. Multi dintre cei care vin la cabinet multi sunt cu Scabie (raie) sau paduchi si ne intreaba ce pot face sa le treaca. Desi majoriatea au acces la apa doar pentru consum si nu pentru igiena, nu prea avem totusi alte solutii decat sa ii constientizam ce important e sa ai grija de igiena personala.
Ei traiesc in “case” foarte mici si dorm multe persoane inghesuite una in ala ca sa nu le fie frig noaptea, dar asta “avantajeaza” transmiterea bolilor de la o persoana la alta. Cu igiena dentara stau la fel de prost. Am gasit cateva cazuri in care tartrul dentar acoperea in totalitate dintii. Efectiv nu se vedeau dintii, decat tartru si plin de infectii. Tot mai multi oameni sunt infectati HIV, nu constientizeaza cat de grava este problema si ce complicatii urmeaza pentru ei. Peste o treime din oamenii de aici sunt HIV pozitiv, dar din peste 40 de persoane care le-am tratat luna aceasta in cabinet, nici una nu a confirmat ca avea HIV. Asta ori pentru ca nu stiu ca sunt bolnavi ori ca nu le pasa.
Am incercat luna aceasta sa vedem ce inseamna practic a sapa aici o fantana. Care sunt costurile si ce trebuie sa facem, de ce aprobari avem neoie. Pentru ca o masina care sapa fantani era aici in zona, am incercat sa strangem cat de repede bani sa sapam si noi in apropiere de locul unde stam (era o ocazie sa sapam in apropiere de o biserica si sa ne folosim de fantana ca si loc de evanghelizare). Asta pentru ca ne salva de o cheltuiala de 2000 $ (cat costa sa aducem masina din nou in zona) si de inca vreo 2000 $ cat ne costau tevile care intra in pamant dupa ce s-a sapat. Nu am reusit, deocamdata avem promisiuni pentru aproximativ 5.000 USD pentru fantana. Am urmarit cateva zile ce inseamna saparea fantanii si toate cheltuielile care intervin, totalul e undeva la 17.000 $.
Munca noastra ca si medici a inceput la o saptamana dupa ce am ajuns in Mozambique. Am lucrat pe oameni din zona unde stam noi, mai mult studenti si alti tineri. Ritmul e la fel de crescut ca si anul trecut, in 1 ora trebuie sa terminam cam 4-5 tratamente. Am inceput sa exersam tot mai mult si limba, reusim cat de cat sa ne descurcam in a vorbi cu ei (dialectul e foarte greu de invatat). Am inceput prin a le vorbi despre importanta igenei proprii si de ce e important sa aiba grija de dinti. Cu fiecare
incercam sa avem o discutie despre Dumnezeu, atit cat ne permite limba. Incepand cu luna mai ne va fi mai usor pentru ca vom avea asistent care vorbeste dialectul lor.
Lucrul care ne-a pus cel mai mult la incercare luna aceasta a fost un sarpe. Era deja intuneric afara si Monica era cu David in brate afara sa vorbeasca cu cineva. Am simtit un impuls foarte puternic sa merg afara pentru ca familia mea este in pericol. Am iesit cu o lanterna si am indreptat-o direct spre el, era la cativa metrii de noi si venea repede. Desi nu am mai vazut niciodata acest fel de sarpe in realitate, imediat l-am recunoscut ca era puff-adder (sarpele care omoara cei mai multi oameni in Africa). Nu putem sa va descriem tensiunea si panica prin care am trecut pana am reusit sa il omoram. Momente ca si astea te fac sa te gandesti cat de repede se poate termina viata ta, dar impulsul acela neobisnuit sunt constient ca a venit de la Dumnezeu prin Duhul Sfant si ii multumesc Lui pentru asta.
Domnul e bun si suntem in mainile Lui in fiecare secunda.

Motive de rugaciune:
- Trebuia sa avem inspectie la cabinet luna aceasta, inspectie care sa ne dea voie sa lucram pe orice persoana. Nu au venit, avem nevoie de rugaciune pentru a se rezolva acest ultim pas pentru a ne desfasura activitatea 100% legal.
- Pentru protectia lui Dumnezeu asupra familiei noastre, pentru cateva saptamani sanatatea noastra nu a fost foarte buna. Pe langa asta tot timpul suntem expusi infectiilor datorita oamenilor pe care lucram si a bolilor care le au.
- Pentru sprijin financiar pentru sustinerea noastra aici
- Pentru intelepciune in a sti cum sa vorbim cu oamenii de aici si sa stim cum dincolo de ajutorul medical sa le oferim si o speranta pentru o viata noua alaturi de Isus.

Multumim.
(Din pacate fotografii nu mai prea putem pune din cauza internetului care nu ne mai permite acest lucru si al costului exagerat de ridicat pentru fiecare fotografie care am incerca sa o atasam acestor scrisori. O sa incercam de luna viitoare prin alte metode mai ieftine).

Date contact:
Cristi, Monica si David Osan Inhaminga, Mozambique cristisimonicaosan@gmail.com
Telefon: 00258828691281 (Mozambique)

“Daca traiesti pentru lumea ce va sa vie, o primesti pe aceasta in schimb; dar daca traiesti numai pentru aceasta lume le pierzi pe amandoua.” C. S. Lewis

Dragi prieteni,
Dumnezeu a facut o minune si am reusit sa ne intoarcem si anul acesta in Mozambique ca sa Il servim cum stim noi mai bine. Spun ca a fost o minune pentru ca anul acesta a fost destul de greu sa ne stangem fondurile necesare pentru a reveni. Biletele de avion sunt foarte scumpe, iar aici toate s-au scumpit viata fiind tot mai grea pentru cei care traiesc in zona aceasta. Dincolo de faptul ca a trebuit sa stam mai mult in Romania din cauza fondurilor insuficiente si a actelor care ne-au tinut pe loc, ne-am bucurat sa putem mergem in mai multe biserici si sa ne intalnim cu oameni care se roaga pentru Africa. Cel mai tare ne-a bucurat faptul ca am vazut ca prin noi Dumnezeu atinge inimi si ca aproape in fiecare biserica este cineva care se gandeste serios la misiune externa. Asta e bine, noi am fost binecuvantati atitia ani cu prezenta altor misionari in tara noastra, cred ca acesta este inceputul pentru Romania in a trimite cat mai multi oameni in alte tari pentru a spune despre dragostea Lui.
Vrem sa va multumim celor care cu toate ca ne-ati auziti doar cateva minute, Domnul v-a deschis inima si ati hotarat sa ne sustineti si atunci pe loc dar si lunar.
Cu ce ne-a intampinat Mozambique?… Cu o caldura si umiditate greu de suportat pentru toata familia mea, cu multi tantari si muste, cu furnici care la fiecare deplasare care o faci se bucura sa iti aduca aminte ca si ele iti pot provoca durere, cu iritatii de piele, cu transpiratii de neoprit, cu malarie care parca infloreste in perioada asta, cu apa cu gust de metal, mancare scumpa si greu de gasit, cu bagaje neajunse deodata cu tine in aeroport. Astea au fost partile mai putin placute, parti care de data asta nu ne mai supara ci ne face sa ne uitam unul la altul si sa ne spunem: Sigur am ajuns in Africa…
Abia am asteptat sa ajungem in locul in care lucram sa ne rentalnim cu colegii nostri misionari aici si cu liderii de misiune. Sunt toti oameni extraordinari, oameni care vor sa traiasca 100% pentru Cristos, asta se vede din viata lor de zi cu zi. Oricum, sa fii asa departe de casa fara lucrurile cu care esti obisnuit, fara cultura ta si prietenii tai, cred ca e o alegere care doar un om care e indragostit nebuneste de Cristos si vrea sa il impartaseasca si altora o poate face. Ma uitam zilele astea la sefii nostri de misiune care sunt misionari de aproape 30 de ani si nu s-au gandit si nu se gandesc nici macar o clipa sa renunte. Au trecut prin multe incercari: s-a tras asupra lor, au fost capturati pentru o perioada mai lunga de forte rebele, au dormit de multe ori in jungla sub cerul liber, au stat despartiti de familie si de copii perioade lungi de timp, dar niciodata nu au renuntat in a arata altora scopul vietii lor. Sunt altii care au plecat din tari bogate de peste 10 ani si nu s-au saturat sa puna pasiune in ceea ce fac, sa investeasca dragoste in ceilalti si sa-L prezinte pe Cristos cu aceeasi dragoste ca si la inceput.
Cum am ajuns a doua zi am si avut o intalnire cu autoritatile de aici, Dumnezeu a facut o minune, eliberandu-mi ultimul act de care aveam nevoie eu personal ca sa profesez non-profit in Mozambique. Mai avem nevoie doar de o inspectie la cele doua cabinete pe care le avem si totul e in regula. Anul trecut, dincolo de acomodarea si socul cultural peste care a trebuit sa trecem, autoritatile ne-au pus multe probleme si piedici. Avem nevoie in continuare de sustinere in rugaciune pentru aceasta problema. Vrem ca si ei sa vada pentru ce suntem aici si asta nu din ce vorbim noi ci din ce traim si facem. Restul mozambicanilor din zona noastra s-au bucurat ca ne-am intors. Ma miram zilele trecute cand am iesit din baza si m-am intalnit cu oameni pe care nu ii stiam si m-au salutat si intrebat de David si de sotia mea si daca am ajuns cu bine. Asta e un lucru bun, o incurajare pentru noi.
Nu am sa va spun foarte multe, suntem doar de o saptamana aici, dar vreau sa va amintiti de noi in rugaciunile voastre si am sa va dau mai multe motive de rugaciune:
- Pentru deschidere din partea autoritatilor si care sa nu ne mai puna nici un fel de piedici
- Sa putem sa fim un exemplu cat mai bun prin tot ce facem aici
- Ca Domnul sa ne fereasca de orice boli (pentru malarie deocamdata nu avem medicament preventiv, cel care il luam anul trecut nu se mai fabrica)
- Procentajul tot mai ridicat de HIV de aici ne sperie, la fel si pe toti misionarii din zona, rugati-va ca prin munca care o facem chiar daca e foarte riscanta Domnul sa ne protejeze
- Sa reusim sa ducem la bun sfarsit si planurile care le avem cu sapatul de fantani
- Sa reusim sa rezistam si din punct devedere financiar, sa reusim sa scapam de “tensiunea” care am simtit-o in ultimele saptamani inainte de a pleca. Pe langa asta, avem nevoie de o asigurare medicala, care e destul de scumpa, dar credem ca la un moment dat o sa avem banii si pentru ea.
Va multumim.

Date contact: Telefon: 00258828691281 (Mozambique)

Asociatia Centrul Crestin Viata Noua
Banca Transilvania Oradea, Oradea, B-dul Dacia, Nr. 38-40.
Pentru donatii in ron Iban RO55BTRL0050120577812300
Pentru donatii in euro Iban RO38BTRL0050420577812300
Pentru donatiii in usd Iban RO17BTRL0050220577812300
Cod SWIFT BTRLRO22XXX